Adolescența, care se desfășoară aproximativ între doisprezece și douăzeci și patru de ani, este o perioadă a vieții, care este cunoscută în toate culturile o perioadă plină de provocări, atât pentru adolescenți, cât și pentru adulții care le sunt alături.
Dr. Dan Siegel, specialist în sănătatea relațională, a reușit să dărâme câteva mituri de care este înconjurată adolescența, dovedite de știință a fi false și mai ales dăunătoare atât adolescenților, cât și părinților lor.
- Primul mit este că hormonii dezlănțuiți îi fac pe adolescenți să „ o ia razna” sau „ să-și pairdă mințile”
Este adevărat că activitatea hormonală crește în această perioadă, dar nu hormonii determină ceea ce se petrece în adolescență. Ceea ce trăiesc adolescenții se datorează modificărilor în dezvoltarea creierului. Când știm despre aceste schimbări, viața poate decurge mai lin atât pentru adolescenți, cât și pentru părinții lor.
- Un alt mit este este acela că adolescența este o perioadă de imaturitate și că adolescenții nu trebuie decât să „se facă mari”.
Nu este de mirare că adolescența este privită ca o perioadă care trebuie supraviețuită cumva, și trebuie să o depășim, cu cât mai puține urme. A fi adolescent poate fi terifiant, când totul este atât de nou și intens în această perioadă, iar pentru adulți ceea ce fac adolescenții poate fi derutant și lipsit de sens.
Adolescenții nu au nevoie doar să supraviețuiască adolescenței, ci se pot dezvolta armonios datorită acestei perioade importante din viața lor. Transformările adolescenței: testarea limitelor, pasiunea de a explora necunoscutul și misteriosul, pot pregăti terenul pentru dezvoltarea trăsăturilor de caracter fundamentale care vor permite adolescenților să trăiască vieți minunate, aventuroase și împlinite.
- Un al treilea mit este că „a te face mare” în adolescență presupune tranziția de la dependența de adulți la o totală independență față de aceștia.
Chiar dacă există un impuls natural și necesar către independența față de adulții care i-au crescut, adolescenții încă beneficiază de pe urma relațiilor pe care le au cu ei. Tranziția sănătoasă se face prin interdependență, nu prin izolarea de tipul „descurcă-te singur”. Natura relațiilor pe care adolescenții le au cu părinții lor, ca figuri de atașament, se schimbă, iar prietenii devin mai importanți în această perioadă.
Adolescenții care absorb mesaje negative despre identitatea lor și despre ceea ce se așteaptă de la ei pot coborî la acel nivel, în loc să își realizeze adevăratul potențial.
Adolescența este o perioadă esențială, plină de intensitate emoțională, implicare socială și creativitate. Reprezintă esența a ceea ce „ar trebui” să fim, a capacităților și nevoilor noastre ca persoane și familie.
Add Comment